Geneza problemei basarabene

Problema basarabeană a început să fie cunoscută odată cu anexarea Basarabiei la Imperiul Rus. S-a încercat o deznaționalizare a poporului român din partea Rusiei țariste, negându-se totalmente aportul daco-romanilor la formarea românilor în spațiul dintre Prut și Nistru, sau cum i se mai zice „Mesopotamia românească”. Astfel, istoricii ruși au inventat mituri, care să nege rădăcinile noastre genealogice.

După cum știm, spațiul dintre Carpați și Nistru a fost o zonă de permanente interferențe culturale. Anume pe acest spațiu s-a format și cristalizat poporul român și limba română. Autohtonii acestor ținuturi erau tracii de nord, care existau pe pământul strămoșesc încă din prima epocă a fierului, începând cu mil.I a.Chr. De fapt, pe la mijlocul mil. I a.Chr. are loc procesul de consolidare a tracilor de nord, care, mai târziu au fost numiți, geto-dacii. Ca rezultat al ciocnirii cu civilizația romană, are loc formarea unei simbioze daco-romane ce va duce la constituirea poporului român și formarea unui glotonim unic românesc. Mult timp acest fapt s-a negat de către Imp. Austro-Ungar, istoricii maghiari emițând ipoteza că odată cu retragerea aureliană din 275 p.Chr. are loc o mișcare totală de populație daco-romană la sud de Dunăre, iar restul populației care au mai rămas au fost lichidați de popoarele nomade (slavi, pecenegi, oguzi). De pe altă parte, rușii considerau, că în zona care ne interesează, au trăit nu tracii, ci sciții, și de fapt, nu se poate de vorbit de o populație românească în spațiul pruto-nistrean. Dovezile arheologice, însă, demonstrează cu lux de amănunte, falsitatea acestei teorii. Nu putem însă nega aportul slavilor la formarea poporului român. Influența anților și a sclavinilor este percepută la nivel lingvistic, toponimic, antroponimic etc. Însă cizma rusească a încercat să manipuleze cu aceasta, exagerând aportul civilizației slave la constituirea românilor.

Și totuși, populația românească, chiar nici în perioada întunecată (Evul Mediu) nu și-a pierdut identitatea sa. Prin constituirea formațiunilor prestatale, obștilor, cnezatelor, voievodatelor s-a păstrat ființa poporului nostru. Deci, odată cu desăvîrşirea procesului de formare a poporului român şi a limbii române (secolele VIII-IX) în istoria ce se scria în spaţiul Carpato-Danubian-Pontic începe o nouă etapă -constituirea statelor medievale româneşti. Conducătorii lor, timp de câteva sute de ani, au încercat să opună rezistență atacurilor maghiare, tătărești, turcești, și apoi rusești. Maghiarii au dus o politică de deznaționalizare și oprimare a poporului român, iar ca rezultat apare Școala Ardeleană, reprezentații căreia, prin studii istorice, filologice, au încercat să lupte cu maghiarizarea tot mai intensă. În același timp, vulturul rusesc își îndreaptă interesul asupra teritoriului dintre Nistru și Prut, ca în 1812 să îl anexeze, numind acest fapt ca alipire benevolă. Explicația rezidă din faptul că rușii evoiau să fie socotiți ca frații mai mari, ce ajută popoarele ortodoxe asuprite de necredincioși (adică turcii). De atunci, devine evidentă problema basarabeană- cine sunt, de fapt, locuitorii spațiului mioritic dintre Nistru și Prut? Descendenți ai sciților, tracilor, romanilor, sau slavilor? E cert faptul, că s-a încercat deznaționalizarea românilor basarabeni prin diverse metode (în plan cultural, social, politic).

De fapt, în istoriografia rusă și sovietică se menționa ipoteza despre avantajele economice ale „alipirii” Basarabiei la Imperiul Rus. Se zicea că a fost o perioadă de înflorire culturală, economică, de prosperitate. Istoriografia românească, din contra, demonstra că perioada de după anexare se caracterizează ca una de degradare și retardare în toate domeniile vieții din Basarabia.

Astfel, problema basarabeană își atingea apogeul odată cu încercarea de deznaționalizarea a populației românești basarabene și încercarea de rusificare de către cizma rusească. Este o problemă inventată de asupritori, de cuceritori, că de fapt, nu e nici o problemă………noi, românii, suntem autohtonii acestor ținuturi, vorbim limba română și de la traci ne tragem.